Scade tensiunea arterială noaptea? Ce este normal în timpul somnului

Da. La majoritatea oamenilor, tensiunea arterială scade în timpul somnului, de obicei cu aproximativ 10 până la 20% față de media din timpul zilei. Medicii numesc acest fenomen "dipping". Tensiunea începe să crească din nou înainte să te trezești, iar doar un monitor de 24 de ore poate arăta în mod fiabil dacă scăderea ta nocturnă este mai mică decât atât sau lipsește.

Cu cât scade tensiunea arterială noaptea?

Mayo Clinic descrie astfel ritmul zilnic: tensiunea arterială începe să crească cu câteva ore înainte să te trezești, continuă să crească pe parcursul zilei și atinge maximul în jurul prânzului, apoi scade spre sfârșitul după-amiezii și seara și este în mod normal mai mică noaptea, în timp ce dormi. Studiile care folosesc monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) pe 24 de ore, inclusiv analiza ABC-H citată mai jos, împart această scădere nocturnă în patru grupuri: o scădere normală de 10 până la 20%, o scădere redusă sau "non-dipping" sub 10%, o scădere extremă de peste 20% și "reverse dipping" (scădere inversată), în care tensiunea de noapte este mai mare decât cea de zi. În cea mai mare analiză combinată de până acum, metaanaliza ABC-H pe 17.312 persoane cu tensiune ridicată, cei cu scădere redusă au avut un risc cu 27% mai mare de evenimente cardiovasculare decât cei cu scădere normală, iar cei cu scădere inversată au avut un risc mai mare pentru fiecare rezultat studiat.

O valoare ciudată? Noteaz-o și lasă tiparul să decidă. Începe jurnalul meu →

De ce scade tensiunea arterială când dormi?

În timpul somnului, corpul tău este întins, nemișcat și nu mănâncă, iar sistemul nervos care accelerează inima și strânge vasele de sânge se liniștește. Ritmul cardiac încetinește, iar presiunea din artere îl urmează.

Spre dimineață acel sistem se reactivează, motiv pentru care "vârful de dimineață" apare în jurul trezirii. Articolul nostru despre măsurătorile de dimineață și de seară explică mai detaliat această creștere.

Scăderea nu este un semn că ceva nu este în regulă. Este ritmul așteptat. Ceea ce urmăresc cercetătorii este o scădere care nu se produce.

Ce înseamnă o scădere nocturnă normală?

Scăderea se calculează ca procent: se ia media sistolicei din timpul zilei, se scade media sistolicei din timpul nopții și se împarte la valoarea de zi. Iată cum arată categoriile pentru o persoană a cărei sistolică de zi are media de 130 mmHg:

În cohortele ABC-H, raportul mediu dintre sistolica de noapte și cea de zi a fost între 0,88 și 0,93. Cu alte cuvinte, nopțile au fost în medie doar cu 7 până la 12% mai mici decât zilele, aproape de limita inferioară a intervalului normal.

Ce înseamnă dacă tensiunea ta nu scade noaptea?

O scădere redusă sau inversată nu pune singură un diagnostic, dar merită cunoscută din cauza legăturii cu riscul menționate mai sus. O recenzie a lui Cuspidi și colegilor notează că reverse dipping apare frecvent la persoanele cu tensiune ridicată, diabet de tip 2, boală cronică de rinichi și apnee în somn. Mayo Clinic enumeră același fel de afecțiuni, plus tensiunea ridicată prost controlată, ca motive pentru care ritmul zilnic poate arăta neregulat.

Tensiunea de noapte poate fi și ea prea mare în sine, indiferent dacă scade sau nu. Ghidurile stabilesc limite proprii pentru mediile măsurătorilor făcute în timpul somnului cu un monitor de 24 de ore:

• Ghidul ACC/AHA, folosit în SUA, consideră o medie ambulatorie nocturnă de 110/65 mmHg echivalentul pragului său din cabinet de 130/80.
• Ghidul ESH, urmat în mare parte din Europa, definește hipertensiunea nocturnă la monitorizarea ambulatorie ca 120/70 mmHg sau mai mult, alături de o limită din cabinet de 140/90.

Acestea sunt medii dintr-o noapte întreagă de măsurători automate. Nu sunt menite să fie comparate cu o singură valoare pe care o măsori tu însuți.

Poate un tensiometru de acasă să îți spună dacă ești dipper?

Nu în mod fiabil. Un tensiometru obișnuit de acasă te măsoară când ești treaz și așezat, așa că o măsurătoare la culcare este o măsurătoare de seară, nu una din timpul somnului. Dacă te trezești la ora 3 dimineața ca să te măsori, nu mai dormi: te-ai ridicat în șezut, manșeta ți-a strâns brațul și poate că trebuie să mergi la baie, ceea ce poate afecta și valoarea (vezi articolul nostru despre dacă o vezică plină crește tensiunea arterială).

De aceea dipping-ul se evaluează prin MATA. Porți timp de 24 de ore o manșetă conectată la un mic înregistrator, care se umflă singură la intervale stabilite, ziua și noaptea, astfel încât măsurătorile de noapte se fac în timp ce dormi cât mai normal posibil cu o manșetă pe braț.

Ce poate face jurnalul tău de acasă este să ofere context util medicului tău. Valori de dimineață constant mai mari, valori care nu par să scadă niciodată până seara sau o diferență între cifrele de acasă și cele din cabinet (tiparul din spatele hipertensiunii mascate) sunt lucruri rezonabile de adus la o programare. La fel sunt și sforăitul puternic, pauzele în respirație observate de altcineva sau somnul prost. Medicul tău poate decide dacă un test de 24 de ore are sens.

Dacă iei medicamente pentru tensiune, întrebările despre momentul administrării țin de cel care ți le-a prescris. Nu schimba ora sau doza pe baza unui tipar nocturn pe care l-ai citit sau l-ai măsurat singur.

Când o valoare cere acțiune, la orice oră

O valoare foarte mare înseamnă același lucru la miezul nopții ca la prânz. American Heart Association numește criză hipertensivă o valoare peste 180/120 mmHg (oricare dintre cele două numere). Dacă este însoțită de durere în piept, lipsă de aer, dureri de spate, amorțeală sau slăbiciune, modificări ale vederii sau dificultăți de vorbire, cere ajutor medical imediat.

Fără simptome, AHA recomandă să aștepți aproximativ 5 minute și să măsori încă o dată. Dacă valoarea rămâne peste 180/120, cere ajutor medical imediat. Nu continua să măsori la nesfârșit în speranța unui număr mai mic.

Păstrarea unui jurnal pe care medicul tău îl poate folosi

Identificarea propriului tipar de zi și de seară începe cu măsurători făcute mereu în același fel, la aceleași ore, cu ora notată. Ghidul nostru despre cum faci o măsurătoare corectă acasă explică rutina.

BPlus îți permite să înregistrezi manual sistolica, diastolica și pulsul sau să scanezi cu camera afișajul propriului tensiometru. Ora, data și brațul sunt marcate automat, astfel încât măsurătorile de dimineață și de seară apar una lângă alta în istoric și în grafice.

Poți seta mementouri zilnice pentru ambele momente, poți adăuga o notă (de exemplu "am dormit prost") și poți partaja un export PDF sau CSV pregătit pentru medic. BPlus nu măsoară tensiunea arterială și nu poate spune dacă ai dipping noaptea. Este un instrument de bunăstare și de înregistrare, nu un dispozitiv medical, iar datele tale rămân pe telefon, fără nevoie de cont.

Întrebări frecvente despre tensiunea arterială noaptea

La ce oră din noapte este tensiunea cea mai mică? În mod normal este cea mai mică în timp ce dormi și, potrivit Mayo Clinic, începe să crească din nou înainte să te trezești. Deoarece tiparul urmează somnul, nu ceasul, punctul cel mai scăzut coincide cu orele tale de somn, nu cu o oră fixă.

Este normal ca tensiunea să fie mai mare noaptea? Nu este tiparul obișnuit. Tensiunea de noapte mai mare decât cea de zi se numește reverse dipping și, în metaanaliza ABC-H, a fost asociată cu un risc cardiovascular mai mare. Poate fi confirmată doar cu un monitor ambulatoriu de 24 de ore, așa că, dacă ești îngrijorat, întreabă-ți medicul dacă acest test ți se potrivește.

Ar trebui să îmi măsor tensiunea înainte de culcare? O măsurătoare de seară înainte de culcare face parte din monitorizarea obișnuită acasă, iar recomandarea AHA privind monitorizarea acasă este să măsori la aceleași ore în fiecare zi, dimineața și seara. Reține doar că arată tensiunea ta de seară, cât ești treaz, nu ce se întâmplă după ce adormi.

Surse

• Mayo Clinic: Blood pressure: Does it have a daily pattern?
• Salles et al., 2016: Prognostic Effect of the Nocturnal Blood Pressure Fall in Hypertensive Patients: The ABC-H Meta-Analysis (Hypertension)
• Whelton et al., 2018: 2017 ACC/AHA Guideline for the Prevention, Detection, Evaluation, and Management of High Blood Pressure in Adults (Hypertension)
• Mancia et al., 2023: 2023 ESH Guidelines for the management of arterial hypertension (Journal of Hypertension)
• American Heart Association: Understanding Blood Pressure Readings